Daia Română, Alba

Pentru alte sensuri, vedeți Daia (dezambiguizare).
Daia Română
—  sat și reședință de comună  —
Biserica greco-catolică „Sfânta Treime”
Biserica greco-catolică „Sfânta Treime”
Daia Română se află în România
Daia Română
Daia Română
Daia Română (România)
Localizarea satului pe harta României
Daia Română se află în Județul Alba
Daia Română
Daia Română
Daia Română (Județul Alba)
Localizarea satului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°00′25″N 23°40′05″E ({{PAGENAME}}) / 46.00694°N 23.66806°E

Țară România
Județ Alba
ComunăDaia Română

SIRUTA4259
Atestare1293

Suprafață
 - Total46,43 km²

Populație (2021)
 - Total3.051 locuitori
 - Densitate66,61 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517270
Prefix telefonic+40 x58 [1]

Prezență online

Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Daia Română (în germană Dallendorf, Luprechttal, Thal, în maghiară Oláhdálya, Dálya) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Daia Română este situată în Podișul Secașelor.

Date geologice

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Istoric

Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), epoca fierului (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d.C.) și epoca romană.

Vechea mănăstire e amintită la 1636. La 6 mai 1636 poposesc în ea principele Gheorghe Rákóczi I și contele Haller. In 1711 egumenul[2] mânăstirii greco-catolice era un anumit Ioasaf. In 1765 trăia aici preotul Gheorghe. În 1774 mănăstirea avea doi călugări. Averea: un loc arător de 5 găleți[3] și fânaț de 2 care de fân[4].

Monumente istorice

  • Biserica greco-catolică „Sfânta Treime”, pictată în secolul al XVIII-lea. Biserica a fost construită în jur de 1664. A înlocuit o construcție și mai veche, datată în secolele XV-XVI. Din biserica inițială a supraviețuit doar nava dreptunghiulară cu o boltă semicilindrică. Absida poligonală a fost refăcută în anul 1900, după forma celei vechi. Monument istoric (cod AB-II-m-A-00215).

Obiective turistice

Sport

Din satul Daia Română provine echipa de fotbal Dalia Sport Daia Română.

Haprian Filip Dorin, Campion național la tetratlon.Scoala cu clasele I-VIII Daia Romana se mandreste cu rezultatele sportive realizate la nivel national de elevii pregatiti de profesorul Paul Ciuca, capitanul divizionarei terte CSM Sebes, fotbalist in varsta de 28 ani. Astfel, Haprian Filip Dorin(clasa a VIII-a) a devenit campion national la tetratlon la faza finala pentru mediul rural a Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar, competitie desfasurata la Alba Iulia. De asemenea, acelasi atlet s-a calificat in ultimul act al intrecerii nationale de atletism de la pitești.

Galerie de imagini

  • Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Școala
    Școala
  • Primăria
    Primăria
  • Biserica unită (monument istoric)
    Biserica unită
    (monument istoric)
  • Biserica ortodoxă
    Biserica ortodoxă

Vezi și

Legături externe

  • Primăria comunei Daia Română
  • Daia Română, la www.ghidulprimariilor.ro
  • hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Egumen: superiorul unei mănăstiri.
  3. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  4. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal



v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sebeșului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.

Date preluate de la Sursa 1.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează doar 11 localități, exceptând Purcăreți, listă aparținând lui G.E.Müller.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Alba
Reședința
Alba Iulia (63.536 loc.)
Stema judeţului Alba
Municipii

Aiud (22.876 loc.) · Blaj (20.630 loc.) · Sebeș (27.109 loc.)

Orașe

Abrud (5.072 loc.) · Baia de Arieș (3.461 loc.) · Câmpeni (7.221 loc.) · Cugir (21.376 loc.) · Ocna Mureș (13.036 loc.) · Teiuș (6.695 loc.) · Zlatna (7.490 loc.)

Comune

Albac · Almașu Mare · Arieșeni · Avram Iancu · Berghin · Bistra · Blandiana · Bucerdea Grânoasă · Bucium · Câlnic · Cenade · Cergău · Ceru-Băcăinți · Cetatea de Baltă · Ciugud · Ciuruleasa · Crăciunelu de Jos · Cricău · Cut · Daia Română · Doștat · Fărău · Galda de Jos · Gârbova · Gârda de Sus · Hopârta · Horea · Ighiu · Întregalde · Jidvei · Livezile · Lopadea Nouă · Lunca Mureșului · Lupșa · Meteș · Mihalț · Mirăslău · Mogoș · Noșlac · Ocoliș · Ohaba · Pianu · Poiana Vadului · Ponor · Poșaga · Rădești · Râmeț · Rimetea · Roșia de Secaș · Roșia Montană · Sălciua · Săliștea · Săsciori · Sâncel · Sântimbru · Scărișoara · Stremț · Sohodol · Șibot · Șona · Șpring · Șugag · Unirea · Vadu Moților · Valea Lungă · Vidra · Vințu de Jos

Sate
Sate din județul Alba