Jimbor, Brașov

Jimbor
Székelyzsombor
—  sat  —
Altarul bisericii evanghelice
Altarul bisericii evanghelice
Jimbor se află în România
Jimbor
Jimbor
Jimbor (România)
Localizarea satului pe harta României
Jimbor se află în Județul Brașov
Jimbor
Jimbor
Jimbor (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°06′34″N 25°23′17″E ({{PAGENAME}}) / 46.10944°N 25.38806°E
Țară România
Județ Brașov
ComunăHomorod
SIRUTA41266
Populație (2021)
 - Total412 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507106
Prefix telefonic+40 x59 [1]
Prezență online
Jimbor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Jimbor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Jimbor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jimbor, (în maghiară Székelyzsombor, până în 1899 Zsombor, în germană Sommerburg, în dialectul săsesc Sommerburch) este un sat în comuna Homorod din județul Brașov, Transilvania, România.

Date geologice

Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent.

Istoric

În perioada interbelică a făcut parte din județul Odorhei.

Lăcașuri de cult

În localitate există o biserică fortificată a credincioșilor evanghelici-luterani (de limbă maghiară).

Date demografice

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.165 locuitori, dintre care 895 maghiari, 256 români, 6 țigani, 5 evrei și 2 germani.[2]

Sub aspect confesional populația era alcătuită din 594 evanghelici-luterani, 256 ortodocși, 155 romano-catolici, 88 unitarieni, 40 reformați, 20 greco-catolici ș.a.[3]

Personalități

Aici s-a născut József Nyírő (1889), scriitor și politician maghiar.

Monumente

Galerie imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Jimbor
    1826 - Danga pentru vitele din Jimbor
  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Casa Zolya, sec.XVIII (monument istoric)
    Casa Zolya, sec.XVIII (monument istoric)
  • Biserica romano-catolică
    Biserica romano-catolică
  • Căminul cultural
    Căminul cultural
  • Bustul lui József Nyirő
    Bustul lui József Nyirő
  • Cetatea Jimborului
  • Biserica evanghelică (monument istoric)
    Biserica evanghelică (monument istoric)
  • Turnul bisericii evanghelice
    Turnul bisericii evanghelice
  • Biserica evanghelică (nava spre altar)
    Biserica evanghelică (nava spre altar)

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 318-319.
  3. ^ Idem, 680.

Bibliografie

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jimbor, Brașov

Legături externe

  • Cetatea țărănească din Jimbor Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.

Vezi și


v • d • m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Rupea”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Cața • Cobor • Dacia/Ștena • Drăușeni • Felmer • Fișer • Hălmeag • Homorod • Jibert • Jimbor • Lovnic • Mercheașa • Rupea/Cohalm • Șona • Ticușu Nou • Ticușu Vechi • Ungra • Viscri

Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.